duminică, 26 aprilie 2009

Mi-e dor.

Amintiri.
Pana si dintr-o poza veche,pana si dintr-o imagine pe un ecran aburit,pana si dintr-o carte rupta ce a fost rasfoita de o mie de ori si inca mai asteapta prafuita intr-un colt,pana si...din cauza a ceva ce nu cunosteam pana ieri sau pana acum o clipa.
Pentru ca totul iti trezeste memorii. Si...e usor sa cazi in retrospectiva...

Mi-e dor de inocenta.
Mi-e dor de anii trecuti.
Mi-e dor de naivitate si timiditate.
Mi-e dor de teama infantila.
Mi-e dor de neincrederea fata de lumea care e altfel.
Mi-e dor de fericire...


Mi-e dor de o zi de vara calma si innorata.

Mi-e dor de un colt de barca din lemn vechi uitata pe un mal pierdut.

Mi-e dor de nisipul de-abia incalzit de un soare de dimineata.

Mi-e dor de linistea pustiului.

Mi-e dor de sunetul marii.

Mi-e dor de ecoul verii.

Mi-e dor de ploaie.




Mi-e dor de zapada.

Mi-e dor de o zi de iarna in care inghetam,paradoxal incalzindu-ma un zambet.

Mi-e dor de muzica,de iarna in simfonii.

Mi-e dor sa cant.

Mi-e dor de copacii care tremura sub o adiere rece.

Mi-e dor de scurte clipe de singuratate.

Mi-e dor de cerul alb.






Mi-e dor de frig.

Mi-e dor sa ma simt libera.

Mi-e dor de risc si provocare.

Mi-e dor sa merg cu ochii inchisi pe marginea vietii si sa zambesc la fiecare esec,sa ma apese usoara teama de a nu cadea in gol,sa privesc printre pleoapele intredeschise cum ajung spre ce mi-am dorit,spre ce...merit...




Mi-e dor sa ma pierd printre ganduri,foi si cerneala.

Mi-e dor de sentimente.

Mi-e dor de confesiuni adanci.

Mi-e dor sa stiu ca nimeni nu va intelege complet ceea ce cunosc doar eu.

Mi-e dor sa uit cum trece timpul.

Mi-e dor sa stiu ca ma inalt din ce in ce mai mult.

Mi-e dor sa scriu fara sa-mi pese de realitate sau logica.

Mi-e dor sa ma simt in siguranta in lumea mea.




Mi-e dor de apus.

Mi-e dor de leagane si de rasete.

Mi-e dor de culorile stranii de pretutindeni.

Mi-e dor de o imbratisare calda.

Mi-e dor de un sarut profund.

Mi-e dor de incredere.

Mi-e dor de iubire...




Mi-e dor sa simt.

Mi-e dor sa visez.

Mi-e dor sa am puterea de a zambi cu adevarat.

Mi-e dor sa regret inconstient si sa-mi dau seama intr-un final ca nu am ce regreta.

Mi-e dor sa-mi stearga cineva lacrimile.

Mi-e dor sa deschid noi porti si sa urc spre etern.

Mi-e dor sa traversez o lume intreaga,stiind ca pe un drum final este cineva care ma asteapta,cineva care mi-a simtit lipsa.

Mi-e dor sa am cu cine sa vorbesc fara oprire,sa am in bratele cui sa ma refugiez si alaturi de cine sa ma simt in siguranta.

Mi-e dor sa nu-mi pese ce fac atat timp cat sunt cu cine simt ca imi doresc.

Mi-e dor sa uit de realitate si sa-mi urmez orbeste sentimentele.

Mi-e dor de emotia unui nou inceput.

Mi-e dor de soarele dupa furtuna.

Mi-e dor sa-mi spuna cineva ca ii pare rau si ca nu vrea sa ma piarda.

Mi-e dor sa aud un *Te iubesc* spus din suflet.

Mi-e dor sa-mi zica cineva ca totul va fi bine.



Daca pozele ar vorbi,amintirile ar fi vii...

Mi-e dor!