Nu.

Nu e neaparata nevoie sa fie o zi proasta in intregime daca m-am trezit aiurea, nu?

Vreau sa tac, sa nu vad pe nimeni, sa stau la o tigara afara, sa ma uit la mare.
M-am trezit brusc, cu senzatia "sublima" provocate de niste vise care m-ar fi demoralizat indeajuns daca s-ar fi intamplat in realitate, sunt aeriana si n-am asa-numitul "chef de viata".
Azi nu.
Iar m-am suprins uitandu-ma lung pe fereastra, in gol, la fiecare persoana care trecea, fara sa am vreo vorba sau vreun gand.
Ideea e ca mi-am amintit din nou cat minte lumea. Si cat urasc asta.

O sa-mi urmez cursul obisnuit, evident, si poate, doar poate, o sa fie mai bine pana la sfarsitul zilei.
Pana atunci, eventual nu ma provoca, oricine ai fi.